Lemnul, strămoșii noștri și țăranii din Maramureș

Pentru locuitorii din Țara Maramureșului, de odinioară, lemnul a fost întotdeauna mult mai mult decât combustibil de foc ori simplă materie primă. Aici, păduri de molid, brad, fag ori gorun au influențat viața de zi cu zi a zeci sau sute de comunități maramureșene. Astfel, în cultura maramureșeană, unul din elementele centrale este lemnul – de la case și construcții din lemn, biserici înalte de lemn (unele patrimoniu UNESCO), obiecte casnice, instalații tradiționale până la faimoasele porți sculptate. Peste jumătate din suprafața județului era acoperită de păduri naturale, cu arbori bătrâni de secole, acoperind abrupturi stâncoase, văi brăzdate doar de trecerea timpului, ori peisaje în care prezența omului nu era deloc simțită.

Și totuși, aici, oamenii luau cât aveau nevoie din pădure, ținând însă cont și de generațiile viitoare și de nevoile acestora. Astfel, tăierea lemnului se făcea după ritualuri și obiceiuri sfinte – care, dincolo de superstiții, ascundeau explicații științifice bine cunoscute astăzi. Așa se face că și astăzi, după sute de ani, casele și bisericile de lemn din Maramureș încă rezistă – chiar dacă zona este una umeda și rece în mare parte a anului.

Scrierile arată că înainte de Al Doilea Război Mondial, arborii se tăiau în primele două luni ale anului, când era lună plină, doar pe versanții sudici ai dealurilor și munților (cu fața spre soare) – explicația este simplă: aici arborii cresc mai repede și sunt mai puternici. Apoi, după doborârea arborilor, urma o rugăciunea de iertare adusă copacilor. Lemnul era dus în sat doar în zilele de dulce (marți, joi, sâmbătă). Urma decojirea acestuia; iar primăvara se cioplea cu barda. În următorii trei ani, lemnul era lăsat la uscat (la umbră, într-un spațiu bine aerisit, fiind întors constant).

Maramureșenii știau cum și când să taie lemnul – astfel construcțiile, uneltele, piesele de mobilier și lucrările artistice din lemn aveau o calitate, o rezistență și o durabilitate crescută.

Mesterul popular Teodor Barsan, alaturi de jurnalisti britanici pe care i-am insotit intr-un tur al judetului Maramures

Valoarea artistică a lemnului în arta populară maramureșeană

Datorită faptului ca lemnul este un material ușor de prelucrat, aproape toate produsele confecționate din acesta au putut fi decorate. Acesta nu este însă singurul motiv – în numeroase sate, localnicii s-au specializat în diverse ramuri de prelucrare a lemnului – iar astfel de meserii se transmiteau din tată în fiu, de-a lungul generațiilor. Astfel, aceste manifestări artistice ale poporului fac, în mod neîndoielnic, legătura directă între strămoșii de acum cinci mii de ani cu țăranul român al zilelor noastre (Al. Tzigara Samurcaș).

Țăranul maramureșean este mândru de originea sa, de trecutul zonei și de credința sa – astfel meșterii au ales compoziții ornamentale unice, ce transmiteau un mesaj complex, lăsat peste veacuri. Astfel, întâlnești în Maramureș motive precum capul de bour, stindardul dacic, călăreții danubieni; dar și motive geometrice cu originea încă din neolitic; spirala, frânghia, crucea, pomul vieții, soarele, șarpele, furca, torsada, dintele de lup, rozeta – reprezentate pe porți, portaluri ale caselor vechi, mobilier, ustensile, scule ori instalații tehnice.

Astăzi, fondul forestier al României însumează în jur de 6,5 milioane de hectare (27,3% din suprafața țării). Maramureșul se află în primele 8 județe, ca suprafață împădurită, cu peste 260.000 de hectare. Este important ca de acum înainte, să învățăm din greșelile ultimilor ani și să protejăm pădurile cu o valoare ridicată de conservare.

De asemenea, știm că doar printr-un management responsabil din partea autorităților și a proprietarilor, această resursă prețioasă poate să stea în continuare la baza existenței comunităților rurale din Maramureș. Mai mult decât atât, pădurea poate deveni chiar elementul central ce poate aduce o dezvoltare economică atât de necesară acestei zone – atât printr-o valorificare superioară a lemnului și crearea unei industrii puternice, cât și prin promovarea componentelor de turism, culturale și artistice.

Mesterii populare ridica si azi case si pensiuni din lemn exceptionale – dovada, Conacul Drahneilor din Ruscova

Ca sa vezi, sa simți si sa intelegi cu adevarat

Iti recomandam vizite in urmatoarele locuri:

  • Codrii Seculari de la Strambu-Baiut  

Bucura-te de o excursie de o zi în cel mai recent hot spot UNESCO din nordul României, alături de un ghid care iți va povesti și iți va arata ce este o pădure virgina, iți va arata urmele animalelor și te va duce într-un observator unic de viata sălbatica, unde, poate, ai șansa sa vezi pe viu speciile emblematice ale munților Carpați – urs, lup, ras… Vezi detalii aici sau scrie-ne pentru a te îndruma direct.

O plimbare prin padurea UNESCO de la Strambu Baiut nu e completa fara o seara petrecuta observand viata salbatica, din siguranta observatorului
  • Ecoturism in Mara-Cosau-Creasta Cocosului

Pff, sunt pur și simplu prea multe opțiuni, nici nu știm ce sa alegem :). Găsește ce ți se potriveste la www.ecomaramures.com.

  • Drumeții, birdwatching, activități de timp liber și sporturi

Câteva trasee, idei sau pachete găsești pe blogul nostru (în articole mai vechi) sau în linkurile de mai sus.

Pe traseul tematic UNESCO – Codrii Seculari de la Strambu Baiut
  • O vizita (sau mai multe) la muzeu

Musai sa mergi la Muzeul Maramureșului din Sighet (cere ghid), Muzeul țărăncii romane din Maramureș (Dragomirești), Muzeul Satului și Etnografic din Baia Mare, Muzeul din Rogoz.

  • La biserica

Alege orice lăcaș de cult de lemn (din UNESCO și nu numai) – citește înainte cate puțin despre povestea ori specificul fiecărei biserici de acest tip.

  • Mesteri

Artizanii în lemn iți vor arata cum se lucrează lemnul, ce unelte se folosesc din moși-strămoși și vei putea sa iți cumperi și un suvenir. Sincer, chiar te rugam, sa cumperi mai multe – doar astfel putem susține încă aceste tradiții.

Asadar, ce mai astepti? Lasa in comentarii impresiile tale legate de aceste atractii ori traditii sau scrie si alte recomandari: