Sari la conținut
Drum de munte cu serpentine strânse, văzut de sus, cu o motocicletă în viraj
Trasee motocicleta

Serpentinele cu motocicleta: privirea, traiectoria și frânarea înainte de viraj

Serpentinele cu motocicleta se parcurg după un principiu simplu: viteza se reduce înainte de viraj, cu motocicleta încă dreaptă, privirea se mută spre ieșirea din curbă, iar accelerația se dă treptat abia când ieșirea devine vizibilă. Greșelile cele mai frecvente sunt intrarea prea rapidă, frânarea bruscă în timpul înclinării și privirea fixată pe marginea drumului sau pe obstacol. Pe drumurile de munte, unde virajele se succed la câteva sute de metri, aceste reguli fac diferența dintre o tură obositoare și una controlată.

Unde se frânează la intrarea în serpentine?

La intrarea în serpentine se frânează pe porțiunea dreaptă dinaintea virajului, cu motocicleta verticală, astfel încât viteza potrivită să fie atinsă înainte de punctul în care începe înclinarea. În timpul înclinării, aderența anvelopelor este folosită în mare parte pentru viraj, iar o frânare puternică cu roata din față poate duce la alunecare sau poate ridica motocicleta din curbă. Dacă viteza trebuie corectată în viraj, se folosesc frâna spate, dozată fin, și frâna de motor.

Ce traiectorie se alege în serpentine pe drum public?

Pe drum public, traiectoria în serpentine rămâne în interiorul propriei benzi și folosește un punct de coardă întârziat: motociclistul intră mai larg, își amână virarea până vede ieșirea și abia apoi strânge spre interior. Astfel, ieșirea din curbă este vizibilă mai devreme, iar o eventuală surpriză, un vehicul care taie curba sau pietriș pe asfalt, apare cu mai mult timp de reacție.

Tip de viraj Poziție la intrare Atenție la
Viraj la dreapta Spre centrul benzii, nu lângă axul drumului Vizibilitatea redusă și marginea cu pietriș
Viraj la stânga Spre partea dreaptă a benzii Capul și umerii care trec peste ax la înclinare
Serpentină la urcare Mai larg, cu treapta 1 sau 2 Accelerație constantă, fără opriri bruște
Serpentină la coborâre Mai larg, cu frână de motor Frânare încheiată înainte de înclinare

Încotro se privește într-un viraj strâns?

Într-un viraj strâns, privirea se îndreaptă cât mai departe spre ieșire, întorcând capul, nu doar ochii, pentru că motocicleta tinde să meargă acolo unde se uită motociclistul. Privirea fixată pe parapet, pe groapă sau pe roata din față strânge traiectoria spre acel punct. O tehnică utilă este urmărirea punctului în care marginile drumului par să se întâlnească: când acesta se depărtează, curba se deschide și se poate accelera.

Cum se conduce motocicleta în serpentinele foarte strânse?

În serpentinele foarte strânse, parcurse aproape cu viteza mersului pe jos, motocicleta se conduce altfel decât în curbele rapide. La viteze mici, contravirarea are efect redus, iar echilibrul se controlează din corp și din comenzi:

  • motocicleta se înclină în viraj, iar corpul rămâne mai drept sau ușor spre exterior, ca o contragreutate;
  • ambreiajul lucrează în zona de patinare, iar accelerația rămâne ușor deschisă și constantă;
  • frâna spate, apăsată ușor, stabilizează motocicleta și controlează viteza;
  • ghidonul se rotește mai mult decât în curbele rapide, iar privirea rămâne pe ieșire.

Exercițiul în parcare, cu opturi strânse la viteză mică, pregătește bine aceste mișcări înainte de un drum montan.

Ce diferă la serpentinele din urcare față de cele din coborâre?

La urcare, panta ajută la încetinire, iar provocarea este menținerea tracțiunii: o treaptă prea mare sau o accelerație închisă brusc pot opri motorul în mijlocul virajului. La coborâre, greutatea se mută pe roata din față, viteza crește ușor, iar frânarea trebuie începută mai devreme. Treapta inferioară aleasă înainte de coborâre menține frâna de motor activă și evită supraîncălzirea frânelor pe pantele lungi.

Ce pericole apar frecvent pe serpentinele montane?

Pe serpentinele montane, pericolele cele mai frecvente sunt pietrișul adus de ploaie la interiorul curbelor, frunzele ude, asfaltul reparat cu bitum alunecos, vehiculele mari care ocupă ambele benzi și animalele pe carosabil. Un ritm cu rezerve de 20–30% față de limita proprie lasă loc pentru reacție. Drumurile alpine, precum cele prezentate în ghidul despre cele mai frumoase drumuri din România, se parcurg de preferință dimineața, cu trafic redus, iar etapele zilei se stabilesc ca în ghidul despre planificarea unui tur cu motocicleta pe drumuri de munte. Pentru opririle de pe drum, ghidul punctelor de oprire de pe Transalpina oferă repere utile.

Mai citește

Tot ce găsești pe DOI TURIȘTI