Județul Maramureș nu este o regiune unitară, ci reunește mai multe zone etnografice numite tradițional „țări”: Țara Maramureșului, cunoscută și ca Maramureșul istoric, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și Țara Codrului, la care se adaugă zona Băii Mari. Fiecare are relief, sate și obiceiuri cu particularități proprii. Diferența contează la planificare, pentru că imaginea clasică a Maramureșului, cu porți sculptate și biserici de lemn înalte, aparține mai ales primei dintre ele.
Ce înseamnă o „țară” în Maramureș?
O „țară” în Maramureș este o zonă cu un relief bine delimitat, de obicei o depresiune sau o vale mare, în care satele au avut de-a lungul timpului o istorie, o economie și un port popular comune. Termenul nu are sens administrativ actual. El apare și în alte regiuni ale României, de exemplu Țara Oașului, vecină cu Maramureșul, sau Țara Hațegului.
Granițele dintre țări urmează în mare culmile munților și ale dealurilor, motiv pentru care trecerea dintr-o zonă în alta se face adesea printr-un pas de munte sau peste o culme împădurită.
Unde se află fiecare zonă și prin ce se deosebește?
| Zona | Așezare | Localitate de referință | Ce o caracterizează |
|---|---|---|---|
| Maramureșul istoric | Nordul județului, la nord de munții Gutâi și Țibleș, pe văile Izei, Marei, Cosăului și Vișeului | Sighetu Marmației | Biserici de lemn, porți sculptate, sate compacte |
| Țara Lăpușului | Sud-estul județului, pe valea râului Lăpuș | Târgu Lăpuș | Sate risipite pe dealuri, biserici de lemn, port popular distinct |
| Țara Chioarului | La sud și sud-est de Baia Mare | Șomcuta Mare | Dealuri joase, ruinele unei cetăți medievale |
| Țara Codrului | Vestul județului, spre limita cu județul Satu Mare | Sate mici de deal | Dealuri împădurite, zonă puțin turistică |
| Zona Băii Mari | Depresiunea din jurul orașului | Baia Mare | Tradiție minieră, centru urban, muzee |
De ce este Maramureșul istoric cel mai vizitat?
Maramureșul istoric este cel mai vizitat pentru că aici se concentrează majoritatea bisericilor de lemn incluse în patrimoniul UNESCO, porțile monumentale și satele în care obiceiurile se păstrează vizibil în viața de zi cu zi. Este o depresiune închisă de munți pe trei laturi și de râul Tisa la nord, ceea ce a favorizat păstrarea tradițiilor. Partea de la nord de Tisa, care aparținea aceleiași regiuni istorice, se află astăzi în Ucraina.
Ce se poate trăi aici ca vizitator, de la sărbători la munca la câmp, este descris în articolul despre tradițiile maramureșene accesibile vizitatorilor.
Ce se vizitează în Țara Lăpușului și în Țara Chioarului?
Țara Lăpușului și Țara Chioarului sunt zone mai liniștite, potrivite pentru cei care au văzut deja Maramureșul istoric sau preferă satele fără grupuri organizate. Principalele repere sunt:
- Biserica de lemn din Rogoz, la Târgu Lăpuș, inclusă în patrimoniul UNESCO;
- alte biserici de lemn sătești, mai mici și mai puțin cunoscute, răspândite pe dealurile Lăpușului;
- ruinele Cetății Chioarului, așezate pe o stâncă deasupra văii Lăpușului;
- peisajul de dealuri cu livezi și fânețe, bun pentru plimbări scurte între sate.
Despre felul în care au fost construite aceste biserici, cu bârne îmbinate fără cuie, se poate citi în articolul despre bisericile de lemn din Maramureș și meșteșugul din spatele lor.
Cum se combină zonele într-un itinerar de câteva zile?
Un itinerar de trei-patru zile poate acoperi trei zone ale Maramureșului, cu Baia Mare ca punct de intrare și Sighetu Marmației ca bază în nord.
- Prima zi: Baia Mare și împrejurimile, cu centrul vechi și muzeele, după modelul din ghidul pentru un weekend în Baia Mare și împrejurimi.
- A doua zi: Țara Chioarului și Țara Lăpușului, cu cetatea și biserica din Rogoz.
- A treia și a patra zi: trecerea în Maramureșul istoric și vizitarea văilor Izei, Marei și Cosăului.
Țara Codrului se potrivește mai degrabă unei ieșiri separate, pentru cei interesați de sate mici și drumuri secundare. Gastronomia diferă puțin între zone, iar preparatele comune întregului județ sunt prezentate în articolul despre gastronomia maramureșeană.
